Treceți la conținutul principal

In Bad Taste: Evidence for the Oral Origins of Moral Disgust

Science 27 February 2009:
Vol. 323. no. 5918, pp. 1222 - 1226
DOI: 10.1126/science.1165565

REPORTS

In Bad Taste: Evidence for the Oral Origins of Moral Disgust

H. A. Chapman,1* D. A. Kim,1 J. M. Susskind,1 A. K. Anderson1,2*
In common parlance, moral transgressions "leave a bad taste in the mouth." This metaphor implies a link between moral disgust and more primitive forms of disgust related to toxicity and disease, yet convincing evidence for this relationship is still lacking. We tested directly the primitive oral origins of moral disgust by searching for similarity in the facial motor activity evoked by gustatory distaste (elicited by unpleasant tastes), basic disgust (elicited by photographs of contaminants), and moral disgust (elicited by unfair treatment in an economic game). We found that all three states evoked activation of the levator labii muscle region of the face, characteristic of an oralnasal rejection response. These results suggest that immorality elicits the same disgust as disease vectors and bad tastes.
1 Department of Psychology, University of Toronto, Toronto, Ontario M5S 3G3, Canada.
2 Rotman Research Institute, Baycrest Centre for Geriatric Care, Toronto, Ontario M6A 2E1, Canada.
Science 27 February 2009:
Vol. 323. no. 5918, pp. 1222 - 1226
DOI: 10.1126/science.1165565

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Imaginatia este reala. Realitatea este imaginata.

scris de Catalin Lazar,  psihoterapeut La prima vedere aceasta afirmatie pare oarecum absurda, dar in acelasi timp surprinde un adevar de o importanta deosebita in psihote rapie, fapt remarcat si de C.G. Jung atunci cand a afirmat ca prima realitate cu care ne intalnim este propria noastra minte sau de Alfred Korzybski prin celebra afirmatie "Harta nu este teritoriul".  Felul in care percepem si interpretam realitatea este influentat de propriile noastre vederi, interpretari, asteptari, experiente anterioare, uneori chiar traumatice. Anumite situatii sau afirmatii ale persoanelor cu care interactionam, pot fi, in consecinta, banale sau generatoare de emotii intense. Aceeasi situatie particulara nu are aceeasi semnificatie sau o importanta egala, de la un om la altul. Mai mult, ne asteptam ca ceilalti sa simta, sa inteleaga sau sa vada lucrurile la fel ca noi si nu este deloc neaparat sa fie asa, ceea ce conduce de multe ori la acumularea de frustrari interioa

Către o abordare psihoterapeutica de calitate

scris de Cătălin Lazăr, psihoterapeut Ruminația constă în gândirea repetitivă despre cauzele, consecințele și simptomele propriilor afecte negative. Oamenii rămân captivi îndelung în fluxul gândurilor negative.  Ruminația excesivă este expresia perpetuării unei ineficiențe în viața psihică individuală și a nerezolvării problemelor ce țin de încrederea în sine. În demersul de atingere a obiectivelor personale se interpun paternuri de evitare ce mențin adesea persoana în ipostaze de amânare sau de renunțare, exprimate printr-un blocaj însoțit de afecte negative. Caracteristic ruminației este o funcționare în plan neurologic în care este implicată rețeaua modului implicit. Persoana rămâne suspendată într-o procesare nesfârșită, la jumătatea drumului între nevoile sale importante și atingerea obiectivelor legate de acestea. Ruminația poate apărea în urma unei situații stresante, a unor interacțiuni sociale neplăcute, sau a unui eveniment traumatic. Este adesea asociat

Timpul subiectiv

La o intalnire cu gandirea unor fizicieni de cel mai inalt nivel precum Albert Einstein sau Stephen Hawking putem intelege ca dilema "cine a fost mai intai, oul sau gaina?" este o falsa problema. Timpul este o dimensiune care se naste odata cu Big Bangul si din acest moment este destul de dificil cu a mai opera in termeni de genul "inainte de". Din punctul de vedere al transformarii interioare, am putea spune ca in lume exista doua tendinte in psihologie. Una ar fi specifica gandirii occidentale si are caracteristica de a urmari omul intr-un proces treptat de transformare, in care dinamica interioara are un rol determinant. Cealalta, imprumuta caracterististici ale disciplinelor orientale si se bazeaza pe o transformare imediata de tip insight meditativ. Daca prima se foloseste de experiente ce au avut loc in timp si care si-au lasat amprenta asupra personalitatii oamenilor, cea din urma pune accentul pe experimentarea imediata, intr-un scop transformativ. Cum p