Treceți la conținutul principal

Postări

Când problemele de dispoziție sunt probleme de viață

scris de Cătălin Lazăr, psihoterapeut Adesea dificultățile de ordin interior cu care ne confruntăm implică în planul personalității sentimentul cronic de a nu fi în mod fundamental OK și de a nu putea face față provocărilor vieții.  Depresia presupune adesea renunțare și switch off în energia psihică implicată în demersul de atingere a obiectivelor importante de ordin personal. Persoana rămâne suspendată într-o zonă de procesare ineficientă ce implică ruminație însoțită de stări afective negative de tristețe, furie și neliniște sau senzație de gol interior. Depresia nu reprezintă doar o problemă de dispoziție afectivă negativă, oricât ar fi aceasta de insuportabilă. Ea reprezintă o problemă de viață, devine expresia insuccesului și neîmplinirii în viața oamenilor și o lipsă de perspectivă și de soluții în această direcție. În menținerea depresiei, sistemul de credințe despre sine are un rol important, fiind implicat în modul în care persoana afectată apreciază măsura în ca
Postări recente

Psihoterapia, asumare și beneficii

                                                                                                            Foto: Patricia Ionescu Scris de Cătălin Lazăr, psihoterapeut Psihoterapia este, în cele din urmă, autoreglare prin feedback informat pentru că terapia reprezintă o colaborare cu o persoană specializată, în urma căreia cel/cea care participă la terapie dobândește modalități de reglare mai eficiente în plan interior, câștigă o anumită claritate față de procesele sale de gândire și mai multă libertate în a le gestiona.  Terapeutul nu poate controla în mod direct viața psihică a persoanei ce participă la terapie, nu poate să îi ofere nemijlocit o stare de bine. El poate oferi feed back în multiple forme specifice terapiei, dar sarcina de a își adapta procesele de gândire și de a reliza o mai bună gestionare în plan emoțional, îi revine clientului, în viața de toate zilele. Pentru ca terapia să dea rezultate, este nevoie de asumarea angajării într-un proces de durată î

Către o abordare psihoterapeutica de calitate

scris de Cătălin Lazăr, psihoterapeut Ruminația constă în gândirea repetitivă despre cauzele, consecințele și simptomele propriilor afecte negative. Oamenii rămân captivi îndelung în fluxul gândurilor negative.  Ruminația excesivă este expresia perpetuării unei ineficiențe în viața psihică individuală și a nerezolvării problemelor ce țin de încrederea în sine. În demersul de atingere a obiectivelor personale se interpun paternuri de evitare ce mențin adesea persoana în ipostaze de amânare sau de renunțare, exprimate printr-un blocaj însoțit de afecte negative. Caracteristic ruminației este o funcționare în plan neurologic în care este implicată rețeaua modului implicit. Persoana rămâne suspendată într-o procesare nesfârșită, la jumătatea drumului între nevoile sale importante și atingerea obiectivelor legate de acestea. Ruminația poate apărea în urma unei situații stresante, a unor interacțiuni sociale neplăcute, sau a unui eveniment traumatic. Este adesea asociat

Atacul de panică – Ingrijorarea nu este eficientă!

scris de Catalin Lazar, psihoterapeut Cei care au trecut printr-un atac de panica cunosc foarte bine disconfortul acut al acelor momente. Pentru multe persoane, acestea reapar și ajung să trăiască cu teama aproape permanentă că un nou atac de panică s-ar putea reinstala. Atacul de panică vine cu o serie de trăiri foarte ample și neplăcute precum frica sau teroarea intensă însoțită de accelerarea ritmului inimii, de senzația de scurtare a respirației  sau de strangulare. Pot apărea tremurături intense, transpirații, disconfort sau durere precordială, senzație de lipsă de aer, parestezii (de ex. amorțeli ale membrelor), senzație de vertij sau leșin. Este prezentă o frică intensă de moarte, de a pierde controlul sau de a înnebuni. Deși este spectaculos ca amplitudine a trăirilor, atacul de panica și, în general, anxietatea, sunt foarte abordabile psihoterapeutic.   Multe persoane sunt convinse că este  vorba despre un infarct sau iau în considerare o altă boală foart

Fii tu insuti!

scris de Catalin Lazar,  psihoterapeut Fii tu insuti este un indemn unanim agreat pe care l-am vazut vehiculat adesea in ofertele de pozitivare. La prima vedere pare implicit valabil dar este complet inutilizabil ca atare si nu valoreaza mai mult decat o bataie incurajatoare pe spate, aplicata unui om caruia ii merge rau si ii spui: fii mai optimist! In general oamenii iubesc ideea de a fi ei insisi pentru ca apeleaza la un intreg potential de succes pe care il poarta fiecare cu sine si care se afla in opozitie cu inhibitiile si temerile care ii blocheaza sa se mainfeste in deplina libertate. Cum sa fii tu insuti daca nu te vei fi cunoscut? Paradoxul este ca cei care isi doresc sa devina ei insisi, sunt nemultumiti de cum sunt ei in prezent.  Prin urmare, pentru a deveni tu insuti, trebuie sa schimbi ceva in felul in care esti acum. Ei bine, schimbarea este posibila dar nu o poti face daca nu schimbi ceva in ceea ce ai facut pana acum. Daca realizezi ca ti-ai propus

Către o mai bună înțelegere a depresiei

scris de Catalin Lazar,  psihoterapeut Ce se întâmplă cu o persoană deprimată, cum ajunge ea să se deprime, cum gândește ea, prin ce stări emoționale trece? Ce se întâmplă de fapt? Pentru că prima realitate pe care o trăim și cu care interacționăm este cea a propriului psihic, putem spune că persoana care trece printr-o depresie se confruntă cu o diminuare accentuată a calității vieții. Sentimentul principal prin care trec aceste persoane este cel de anhedonie , fie că își pierd interesul și motivația de a face lucruri care să le producă plăcere, fie că își pierd capacitatea de a resimți plăcere făcând lucruri care altă dată le creau satisfacție. Există un fond de apatie, de tristețe accentuată, de lipsă de energie și interes, viitorul pare fără speranță, se simt golite. În același timp, persoanele deprimate se confruntă cu trăiri negative, sentimente de furie, resentimente, anxietate, vinovăție, invidie sau rușine. Ideile despre sine, despre lume și despre viitor devin n

Imaginatia este reala. Realitatea este imaginata.

scris de Catalin Lazar,  psihoterapeut La prima vedere aceasta afirmatie pare oarecum absurda, dar in acelasi timp surprinde un adevar de o importanta deosebita in psihote rapie, fapt remarcat si de C.G. Jung atunci cand a afirmat ca prima realitate cu care ne intalnim este propria noastra minte sau de Alfred Korzybski prin celebra afirmatie "Harta nu este teritoriul".  Felul in care percepem si interpretam realitatea este influentat de propriile noastre vederi, interpretari, asteptari, experiente anterioare, uneori chiar traumatice. Anumite situatii sau afirmatii ale persoanelor cu care interactionam, pot fi, in consecinta, banale sau generatoare de emotii intense. Aceeasi situatie particulara nu are aceeasi semnificatie sau o importanta egala, de la un om la altul. Mai mult, ne asteptam ca ceilalti sa simta, sa inteleaga sau sa vada lucrurile la fel ca noi si nu este deloc neaparat sa fie asa, ceea ce conduce de multe ori la acumularea de frustrari interioa