Treceți la conținutul principal

Este ignorarea stresului cronic o solutie?


By Catalin Lazar

Atunci cand suntem stresati, cand avem constiinta unui pericol iminent, apare o reactie de tip fight or fly – lupt sau fug. Organismul se pregateste corespunzator, nivelul hormonilor specifici stresului creste. Odata indeparatat pericolul, nivelul hormonilor respectivi se normalizeaza. Acest tip de reactie se intampla in mod natural, atat la om cat si la animale si tine de supravietuire.

Dar ce se intampla atunci cand stresul se cronicizeaza, cand devenim in permanenta stresati si nu ne mai putem elibera de ingrijorare, de exemplu? Atunci cand anumite componente de stres tind sa devina repetitive, in timp, ele isi lasa amprenta asupra starii generale a individului. Efectele stresului depasesc planul dispozitiei psihice si patrund mai adanc, afectand aria somatica si conducand la imbolnavire.

Cortizolul este un hormon care a fost identificat in cadrul multelor cercetari medicale efectuate, ca fiind in corelatie cu un nivel crescut al stresului. Pe termen lung, un nivel crescut al cortizolului, este asociat cu efecte nedorite precum: scaderea imunitatii, cresterea raspunsului inflamatoriu, cresterea tensiunii arteriale, dezechilibre ale nivelului glicemiei, disfunctii tiroidiene, descresterea masei osoase si musculare si cresterea nivelului grasimilor din organism.

Putem sa nu lasam lucrurile sa alunece pe un astfel de fagas intervenind la timp. Un prim pas este sa evaluam cat suntem de stresati. Ne simtim prea mult apasati de griji, ne regasim adesea intens preocupati de viitor, avem tendinta de a manca prea mult sau prea des, consumam multe dulciuri sau fainoase, avem probleme frecvente cu somnul? Ne surprindem pierzandu-ne rabdarea in fata unor situatii simple, sau dand agitati din picioare, sau avand muschii trapezului foarte tensionati? Avem tendinta de a lua problemele de serviciu cu noi acasa sau in timpul liber si nu reusim sa ne decuplam de griji?

Sunt o serie de solutii pentru a atenua efectele stresului precum practicarea unui sport, vizionarea de spectacole sau vacante petrecute intr-un cadru natural. Cu totii putem identifica acele activitati care ne sunt cele mai potrivite si care ne ajuta sa ne destindem.

De asemenea, este bine sa identificam factorii de stres si modalitatile in care reactionam in diverse situatii stresante, spre exemplu conflicte nerezolvate, neintelegeri in cuplu sau la locul de munca, termene presante, un nivel crescut al responsabilitatii samd.

Cand frustrarile si temerile se acumuleaza, fara a vedea la orizont calea de a le rezolva, ele ajung sa ne otraveasca viata, de multe ori pe neobservate. Si, in definitiv, calitatea vietii noastre are si o componenta puternic subiectiva, starea noastra de zi cu zi si clipa de clipa fiind intens colorata sau alterata de felul in care vedem lucrurile si ne raportam la ele.

Atunci cand constientizam ca avem o problema si nu reusim sa o depasim de mai multa vreme, poate ca nu este cel mai avantajos lucru posibil pentru noi, sa trecem cu vederea starea in care ne aflam si este bine sa apelam la un specialist, pentru a readuce echilibrul si armonia in viata noastra.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Imaginatia este reala. Realitatea este imaginata.

scris de Catalin Lazar,  psihoterapeut La prima vedere aceasta afirmatie pare oarecum absurda, dar in acelasi timp surprinde un adevar de o importanta deosebita in psihote rapie, fapt remarcat si de C.G. Jung atunci cand a afirmat ca prima realitate cu care ne intalnim este propria noastra minte sau de Alfred Korzybski prin celebra afirmatie "Harta nu este teritoriul".  Felul in care percepem si interpretam realitatea este influentat de propriile noastre vederi, interpretari, asteptari, experiente anterioare, uneori chiar traumatice. Anumite situatii sau afirmatii ale persoanelor cu care interactionam, pot fi, in consecinta, banale sau generatoare de emotii intense. Aceeasi situatie particulara nu are aceeasi semnificatie sau o importanta egala, de la un om la altul. Mai mult, ne asteptam ca ceilalti sa simta, sa inteleaga sau sa vada lucrurile la fel ca noi si nu este deloc neaparat sa fie asa, ceea ce conduce de multe ori la acumularea de frustrari interioa

Către o abordare psihoterapeutica de calitate

scris de Cătălin Lazăr, psihoterapeut Ruminația constă în gândirea repetitivă despre cauzele, consecințele și simptomele propriilor afecte negative. Oamenii rămân captivi îndelung în fluxul gândurilor negative.  Ruminația excesivă este expresia perpetuării unei ineficiențe în viața psihică individuală și a nerezolvării problemelor ce țin de încrederea în sine. În demersul de atingere a obiectivelor personale se interpun paternuri de evitare ce mențin adesea persoana în ipostaze de amânare sau de renunțare, exprimate printr-un blocaj însoțit de afecte negative. Caracteristic ruminației este o funcționare în plan neurologic în care este implicată rețeaua modului implicit. Persoana rămâne suspendată într-o procesare nesfârșită, la jumătatea drumului între nevoile sale importante și atingerea obiectivelor legate de acestea. Ruminația poate apărea în urma unei situații stresante, a unor interacțiuni sociale neplăcute, sau a unui eveniment traumatic. Este adesea asociat

Timpul subiectiv

La o intalnire cu gandirea unor fizicieni de cel mai inalt nivel precum Albert Einstein sau Stephen Hawking putem intelege ca dilema "cine a fost mai intai, oul sau gaina?" este o falsa problema. Timpul este o dimensiune care se naste odata cu Big Bangul si din acest moment este destul de dificil cu a mai opera in termeni de genul "inainte de". Din punctul de vedere al transformarii interioare, am putea spune ca in lume exista doua tendinte in psihologie. Una ar fi specifica gandirii occidentale si are caracteristica de a urmari omul intr-un proces treptat de transformare, in care dinamica interioara are un rol determinant. Cealalta, imprumuta caracterististici ale disciplinelor orientale si se bazeaza pe o transformare imediata de tip insight meditativ. Daca prima se foloseste de experiente ce au avut loc in timp si care si-au lasat amprenta asupra personalitatii oamenilor, cea din urma pune accentul pe experimentarea imediata, intr-un scop transformativ. Cum p