AMOK

By Catalin Lazar

Lumea intreaga este socata atunci cand apar situatii in care un individ, aparent fara nicio explicatie, incepe sa isi secere semenii in nestire. O asemenea reactie de neinteles a unor persoane, de obicei barbati, produce ravagii si lasa in urma foarte multe victime.

Desi mai putin cunoscuta sau dezbatuta, aceasta modalitate de a reactiona, este studiata in literatura de specialitate sub denumiri precum Amok, Running Amok sau Amok Syndrome. Initial, acest sindrom a fost observat in urma cu mai mult de doua sute de ani, in cadrul triburilor malaesiene si se considera ca este determinat cultural. Termenul de Amok provine din cuvantul malaesian "mengamok", ceea ce ar insemna aproximativ "a comite un atac furibund si disperat". In acest sens, au fost observate mai multe cazuri in care unul din membrii tribului, sub influenta unei intense reactii irationale, ataca omorand sau ranind grav alti membri ai tribului.

Observatii recente arata ca reactii de tip "amok" (in limbajul politiei cunoscute si cu denumirea de "killing spree") pot aparea in orice tara, diferente existand doar in ceea ce priveste metodele si armele folosite in cadrul atacului, ceea ce face ca ipoteza determinarii culturale, sa piarda din importanta: http://en.wikipedia.org/wiki/Killing_spree . Se observa ca in lista ucigasilor a fost inclus Anders Behring Breivik care a comis recentul masacru din Norvegia.

Chiar daca este o forma de patologie care la prima vedere pare a se manifesta impredictibil si numarul cazurilor existente este destul de mic din punctul de vedere al observatiilor statistice, gravitatea evenimentelor de acest tip pune problema intelegerii si prevenirii acestor situatii. Urmatoarele caracteristici au putut fi observate ca fiind specifice persoanelor care au comis masacre de acest tip:

- sufera de o tulburare psihotica depresiva sau de o tulburare afectiva, in mod special o tulburare bipolara;

- pot prezenta o tulburare de personalitate cu impulsuri violente precum tulburarea de personalitate antisociala sau tulburarea de personalitate borderline;

- poate fi vorba de o tulburare de personalitate paranoica sau/si o tulburare deliranta cu idei de persecutie si comportament violent indreptat impotriva unei nedreptati percepute;

- a suferit o pierdere personala importanta sau actiunea unor factori psihologici foarte stresanti;

- au un comportament sinucigas sau homicidal si prezinta o ideatie saturata de furie, neajutorare sau razbunare;

- tulburari psihotice cu tematica persecutorie care a actonat asupra lor;

- schzofrenie paranoida cu halucinatii de comenzi primite si istoric de punere in act al acestora, sau teme violente si ganduri psihotice cu un istoric de punere in practica a acestora.

Dintre factorii de risc ce pot anticipa declansarea unui astfel de episod, pot fi enumerati:

- un istoric de comportamente si amenintari violente;

- tentative precedente de sinucidere;

- un puternic stres personal precum moartea partenerei/partenerului de viata, stresul financiar;

- tendinta catre o tulburare de personalitate paranoica, narcisica, antisociala sau borderline;

- antecedente psihotice sau de tulburari afective violente;

- existenta unei tulburari delirante (paranoice);

- o tulburare psihotica cu halucinatii violente in care se subiectul primeste comenzi.

- probleme legate de angajare ca de exemplu pierderea brusca a locului de munca sau existenta unor conflicte intre angajati.