Treceți la conținutul principal

Pentru ce as merge tocmai eu la psihoterapie?


Psihoterapie inseamna explorare, transformare si dezvoltare interioara. Psihoterapie inseamna sa parcurgi, insotit de un profesionist, un proces de transformare care nu se reduce la a primi sfaturi. Sfaturi pot fi oferite de parinti, de prieteni, de medici, de profesori, de preoti. In psihoterapie se ofera destul de rar sfaturi pentru ca se incurajeaza alegerile personale, autonomia interioara si maturitatea. 

Psihoterapia nu este chiar pentru oricine, pentru a avea rezultate in psihoterapie este nevoie de inteligenta, disponibilitate, transparenta interioara si tarie de caracter pentru a intra in contact cu ceea ce se afla in interiorul tau, cu limitele tale. Paradoxal, pentru a te schimba, trebuie sa ai mai intai puterea sa vezi ceea ce este. 


Ca sa participi la psihoterapie, nu inseamna sa fii "nebun". Sa mergi la psihoterapie nu inseamna sa fii "bolnav" psihic, psihoterapeutii nu lucreaza cu etichete. Psihoterapie inseamna sa participi la o vindecare a ranilor sufletului tau, sa accesezi resurse nebanuite care se afla in tine. Psihoterapie inseamna sa transformi scheme de gandire disfunctionale pentru a atinge anumite obiective pe care ti le propui si o stare interioare de bine. 


Psihoterapie inseamna sa vezi lucrurile dintr-o noua perspectiva, o perspectiva in care vechile temeri si limitari nu isi mai au rostul. Foarte multa lume considera ca daca ai suficienta vointa, poti sa te schimbi de unul singur. Vointa este o resursa valoroasa. La psihoterapie mergi atunci cand realizezi ca in pofida tuturor eforturilor pe care le faci de suficient de mult timp, nu ai reusit sa faci schimbarile dorite, nu ai reusit sa depasesti limitele de care te lovesti. 


La psihoterapie mergi spre exemplu, atunci cand vezi ca ai inhibitii, cand esti trist sau trista de multa vreme, cand traiesti stari de anxietate, cand ai preocupari excesive, cand ai dependente, cand ai conflicte, cand ai o fire prea timida, cand nu reusesti sa te afirmi, sa legi sau sa pastrezi relatii de prietenie, cand ai trait pierderi sau dezamagiri. La psihoterapie mergi si atunci cand iti este greu sa spui nu sau sa refuzi, cand ai obiceiul sa te sacrifici pentru cei din jur si nimeni nu tine cont de tine, cand cei din jur nu te respecta si nu te apreciaza la adevarata valoare. Toate aceste lucruri se pot imbunatati radical. 


Psihoterapia este in general destul de costisitoare iar disponibilitatea de a plati aceste costuri este si un indiciu pentru motivatia de schimbare a celui ce participa la sedinte. Dar cine poate evalua costul ocaziilor pierdute in viata din motive de inhibitii personale, poate o afacere sau un loc de munca, poate o poveste de dragoste?


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Atacurile de panică și iluzia soluției rapide

  scris de Psih. Dr. Catalin Lazar Atacurile de panică sunt printre cele mai intense și tulburătoare forme de anxietate. Ele pot apărea brusc, fără un motiv aparent, și dau impresia că ceva grav urmează să se întâmple — o pierdere a controlului, o prăbușire fizică sau chiar moartea iminentă. În fața acestor trăiri copleșitoare, este firesc ca prima reacție să fie aceea de a căuta o soluție rapidă, o modalitate de a scăpa cât mai repede de suferință. Formulări precum „Ce să iau ca să scap de atacurile de panică?” sau „Cum să scap de atacurile de panică?” exprimă așteptări firești, dar adesea nerealiste.  Pe de o parte, ele reflectă dorința de a se elibera ca prin minune de o suferință în a cărei declanșare și menținere persoana are, de multe ori, un rol activ într-un mod care probabil îi scapă din vedere. Pe de altă parte, depășirea reală a atacurilor de panică presupune descoperirea și înțelegerea proceselor de gândire implicate în apariția lor, în vederea unei mai bune autor...

Grey rock-ul. De la strategie defensivă la forță psihologică autentică

Scris de Psih. Dr. Cătălin Lazăr Mulți oameni ajung în psihoterapie nu pentru că sunt fragili, ci pentru că sunt lucizi. Pentru că observă tipare, își dau seama când ceva nu mai funcționează și aleg să nu rămână blocați în strategii dezavantajoase. A apela la psihoterapie este, adesea, un act de claritate și discernământ, nu de slăbiciune. În ultimii ani, interacțiunile cu persoane „toxice” au devenit o temă frecventă de discuție. În contextul relațiilor dificile - gaslighting, culpabilizare, devalorizare - cei afectați simt nevoia să se protejeze: adoptă o atitudine reținută, reduc expunerea emoțională și iau distanță față de stresor. Este o alegere inteligentă și, adesea, necesară, care reflectă capacitatea de a recunoaște dinamici distructive și de a refuza implicarea în ele. Atunci când această atitudine autoprotectivă se bazează în principal pe autocontrol și efort susținut, ea poate deveni costisitoare intern: induce o stare de tensiune și oboseală sau senzația că liniștea ...

De ce vorbim despre autoreglare în psihoterapie?

scris de Psih. Dr. Catalin Lazar Conceptul de autoreglare (self-regulation) este esențial în psihologie. Autoreglarea este un pilon central care ne menține echilibrul emoțional și comportamental. Se referă la ansamblul de procese prin care o persoană își monitorizează, controlează și ajustează gândurile, emoțiile și comportamentele pentru a atinge obiective, pentru a menține echilibrul intern și pentru a se adapta la context. Totuși, componenta psihologică joacă un rol decisiv atât în autoreglare, cât și în autodereglare: mecanismele care ar trebui să mențină coerența pot, printr-o simplă inversare de vector, să genereze cu aceeași eficiență dezechilibru și psihopatologie.  Exemple: Atenția : poate focaliza pe soluții → autoreglare; sau pe amenințări → anxietate, ruminare. Imaginația : poate genera scenarii utile → planificare; sau scenarii catastrofice → panică. Controlul emoțional : poate regla → adaptare; sau poate suprima excesiv → reacții explozive. Autocritica : m...