Treceți la conținutul principal

Scientists discover the two pathways to women's pleasure

By CHRIS BROOKE


It’s a mystery to many men and a source of frustration to many women.

Now a study of the brain is helping scientists to unlock the secrets of the female orgasm.

By using scanners to observe which parts of a woman’s brain become active when they are aroused, researchers have discovered there are at least two ‘pathways to pleasure’.


One of them activates when a woman is alone and fantasising with the help of imagination.


The other kicks into action when she is being physically stimulated by a lover.

The findings, revealed in the New Scientist, have come from two research studies. A U.S. study of solo female volunteers, led by Dr Barry Komisaruk at Rutgers University in New Jersey, analysed MRI scans of women reaching climax to investigate the role of imagination and ‘top-down control’ in triggering a physiological response.

It found heightened activity in more than 30 parts of the brain, including the prefrontal cortex, an area which controls functions such as decision-making, controlling urges and imagination.

In contrast, when Janniko Georgiadis and colleagues at the University of Groningen in Holland performed similar experiments observing women being stimulated by a partner, they found that the same brain region ‘switched off’ during orgasm.

This suggests that an orgasm is achieved with a partner when the woman ‘lets go’ and reaches an ‘altered state of consciousness’.

An inability to do this may prevent women from reaching climax.

Mr Georgiadis said: ‘I don’t think orgasm turns off consciousness but it changes it. When you ask people how they perceive their orgasm, they describe a feeling of a loss of control.’

The studies together indicate women’s brains have alternative pathways for experiencing sexual pleasure according to whether they are alone or with a lover.

Mr Georgiadis added: ‘It is possible there is a difference between someone trying to mentalise sexual stimulation as opposed to receiving it from a partner.’

Scientists believe that further study of the orgasm – and the role of the prefrontal cortex – could help women who have difficulty reaching climax.

And Dr Komisaruk hopes more research will offer a valuable insight into how we might use thought to control other physical sensations, such as pain.

Attempts have been made to carry out similar studies on men, but have been hampered by technical problems. Male orgasms are much shorter and few women will be surprised to discover that men use their brain less during sex.



Read more: http://www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-1387469/Female-orgasm-2-pathways-womens-pleasure.html#ixzz1Max3FO00



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Atacurile de panică și iluzia soluției rapide

  scris de Psih. Dr. Catalin Lazar Atacurile de panică sunt printre cele mai intense și tulburătoare forme de anxietate. Ele pot apărea brusc, fără un motiv aparent, și dau impresia că ceva grav urmează să se întâmple — o pierdere a controlului, o prăbușire fizică sau chiar moartea iminentă. În fața acestor trăiri copleșitoare, este firesc ca prima reacție să fie aceea de a căuta o soluție rapidă, o modalitate de a scăpa cât mai repede de suferință. Formulări precum „Ce să iau ca să scap de atacurile de panică?” sau „Cum să scap de atacurile de panică?” exprimă așteptări firești, dar adesea nerealiste.  Pe de o parte, ele reflectă dorința de a se elibera ca prin minune de o suferință în a cărei declanșare și menținere persoana are, de multe ori, un rol activ într-un mod care probabil îi scapă din vedere. Pe de altă parte, depășirea reală a atacurilor de panică presupune descoperirea și înțelegerea proceselor de gândire implicate în apariția lor, în vederea unei mai bune autor...

Grey rock-ul. De la strategie defensivă la forță psihologică autentică

Scris de Psih. Dr. Cătălin Lazăr Mulți oameni ajung în psihoterapie nu pentru că sunt fragili, ci pentru că sunt lucizi. Pentru că observă tipare, își dau seama când ceva nu mai funcționează și aleg să nu rămână blocați în strategii dezavantajoase. A apela la psihoterapie este, adesea, un act de claritate și discernământ, nu de slăbiciune. În ultimii ani, interacțiunile cu persoane „toxice” au devenit o temă frecventă de discuție. În contextul relațiilor dificile - gaslighting, culpabilizare, devalorizare - cei afectați simt nevoia să se protejeze: adoptă o atitudine reținută, reduc expunerea emoțională și iau distanță față de stresor. Este o alegere inteligentă și, adesea, necesară, care reflectă capacitatea de a recunoaște dinamici distructive și de a refuza implicarea în ele. Atunci când această atitudine autoprotectivă se bazează în principal pe autocontrol și efort susținut, ea poate deveni costisitoare intern: induce o stare de tensiune și oboseală sau senzația că liniștea ...

De ce vorbim despre autoreglare în psihoterapie?

scris de Psih. Dr. Catalin Lazar Conceptul de autoreglare (self-regulation) este esențial în psihologie. Autoreglarea este un pilon central care ne menține echilibrul emoțional și comportamental. Se referă la ansamblul de procese prin care o persoană își monitorizează, controlează și ajustează gândurile, emoțiile și comportamentele pentru a atinge obiective, pentru a menține echilibrul intern și pentru a se adapta la context. Totuși, componenta psihologică joacă un rol decisiv atât în autoreglare, cât și în autodereglare: mecanismele care ar trebui să mențină coerența pot, printr-o simplă inversare de vector, să genereze cu aceeași eficiență dezechilibru și psihopatologie.  Exemple: Atenția : poate focaliza pe soluții → autoreglare; sau pe amenințări → anxietate, ruminare. Imaginația : poate genera scenarii utile → planificare; sau scenarii catastrofice → panică. Controlul emoțional : poate regla → adaptare; sau poate suprima excesiv → reacții explozive. Autocritica : m...