Treceți la conținutul principal

Este ignorarea stresului cronic o solutie?


By Catalin Lazar

Atunci cand suntem stresati, cand avem constiinta unui pericol iminent, apare o reactie de tip fight or fly – lupt sau fug. Organismul se pregateste corespunzator, nivelul hormonilor specifici stresului creste. Odata indeparatat pericolul, nivelul hormonilor respectivi se normalizeaza. Acest tip de reactie se intampla in mod natural, atat la om cat si la animale si tine de supravietuire.

Dar ce se intampla atunci cand stresul se cronicizeaza, cand devenim in permanenta stresati si nu ne mai putem elibera de ingrijorare, de exemplu? Atunci cand anumite componente de stres tind sa devina repetitive, in timp, ele isi lasa amprenta asupra starii generale a individului. Efectele stresului depasesc planul dispozitiei psihice si patrund mai adanc, afectand aria somatica si conducand la imbolnavire.

Cortizolul este un hormon care a fost identificat in cadrul multelor cercetari medicale efectuate, ca fiind in corelatie cu un nivel crescut al stresului. Pe termen lung, un nivel crescut al cortizolului, este asociat cu efecte nedorite precum: scaderea imunitatii, cresterea raspunsului inflamatoriu, cresterea tensiunii arteriale, dezechilibre ale nivelului glicemiei, disfunctii tiroidiene, descresterea masei osoase si musculare si cresterea nivelului grasimilor din organism.

Putem sa nu lasam lucrurile sa alunece pe un astfel de fagas intervenind la timp. Un prim pas este sa evaluam cat suntem de stresati. Ne simtim prea mult apasati de griji, ne regasim adesea intens preocupati de viitor, avem tendinta de a manca prea mult sau prea des, consumam multe dulciuri sau fainoase, avem probleme frecvente cu somnul? Ne surprindem pierzandu-ne rabdarea in fata unor situatii simple, sau dand agitati din picioare, sau avand muschii trapezului foarte tensionati? Avem tendinta de a lua problemele de serviciu cu noi acasa sau in timpul liber si nu reusim sa ne decuplam de griji?

Sunt o serie de solutii pentru a atenua efectele stresului precum practicarea unui sport, vizionarea de spectacole sau vacante petrecute intr-un cadru natural. Cu totii putem identifica acele activitati care ne sunt cele mai potrivite si care ne ajuta sa ne destindem.

De asemenea, este bine sa identificam factorii de stres si modalitatile in care reactionam in diverse situatii stresante, spre exemplu conflicte nerezolvate, neintelegeri in cuplu sau la locul de munca, termene presante, un nivel crescut al responsabilitatii samd.

Cand frustrarile si temerile se acumuleaza, fara a vedea la orizont calea de a le rezolva, ele ajung sa ne otraveasca viata, de multe ori pe neobservate. Si, in definitiv, calitatea vietii noastre are si o componenta puternic subiectiva, starea noastra de zi cu zi si clipa de clipa fiind intens colorata sau alterata de felul in care vedem lucrurile si ne raportam la ele.

Atunci cand constientizam ca avem o problema si nu reusim sa o depasim de mai multa vreme, poate ca nu este cel mai avantajos lucru posibil pentru noi, sa trecem cu vederea starea in care ne aflam si este bine sa apelam la un specialist, pentru a readuce echilibrul si armonia in viata noastra.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Atacurile de panică și iluzia soluției rapide

  scris de Psih. Dr. Catalin Lazar Atacurile de panică sunt printre cele mai intense și tulburătoare forme de anxietate. Ele pot apărea brusc, fără un motiv aparent, și dau impresia că ceva grav urmează să se întâmple — o pierdere a controlului, o prăbușire fizică sau chiar moartea iminentă. În fața acestor trăiri copleșitoare, este firesc ca prima reacție să fie aceea de a căuta o soluție rapidă, o modalitate de a scăpa cât mai repede de suferință. Formulări precum „Ce să iau ca să scap de atacurile de panică?” sau „Cum să scap de atacurile de panică?” exprimă așteptări firești, dar adesea nerealiste.  Pe de o parte, ele reflectă dorința de a se elibera ca prin minune de o suferință în a cărei declanșare și menținere persoana are, de multe ori, un rol activ într-un mod care probabil îi scapă din vedere. Pe de altă parte, depășirea reală a atacurilor de panică presupune descoperirea și înțelegerea proceselor de gândire implicate în apariția lor, în vederea unei mai bune autor...

Imaginatia este reala. Realitatea este imaginata.

scris de Catalin Lazar,  psihoterapeut La prima vedere aceasta afirmatie pare oarecum absurda, dar in acelasi timp surprinde un adevar de o importanta deosebita in psihote rapie, fapt remarcat si de C.G. Jung atunci cand a afirmat ca prima realitate cu care ne intalnim este propria noastra minte sau de Alfred Korzybski prin celebra afirmatie "Harta nu este teritoriul".  Felul in care percepem si interpretam realitatea este influentat de propriile noastre vederi, interpretari, asteptari, experiente anterioare, uneori chiar traumatice. Anumite situatii sau afirmatii ale persoanelor cu care interactionam, pot fi, in consecinta, banale sau generatoare de emotii intense. Aceeasi situatie particulara nu are aceeasi semnificatie sau o importanta egala, de la un om la altul. Mai mult, ne asteptam ca ceilalti sa simta, sa inteleaga sau sa vada lucrurile la fel ca noi si nu este deloc neaparat sa fie asa, ceea ce conduce de multe ori la acumularea de frustrari interioa...

De ce vorbim despre autoreglare în psihoterapie?

scris de Psih. Dr. Catalin Lazar Conceptul de autoreglare (self-regulation) este esențial în psihologie. Autoreglarea este un pilon central care ne menține echilibrul emoțional și comportamental. Se referă la ansamblul de procese prin care o persoană își monitorizează, controlează și ajustează gândurile, emoțiile și comportamentele pentru a atinge obiective, pentru a menține echilibrul intern și pentru a se adapta la context. Totuși, componenta psihologică joacă un rol decisiv atât în autoreglare, cât și în autodereglare: mecanismele care ar trebui să mențină coerența pot, printr-o simplă inversare de vector, să genereze cu aceeași eficiență dezechilibru și psihopatologie.  Exemple: Atenția : poate focaliza pe soluții → autoreglare; sau pe amenințări → anxietate, ruminare. Imaginația : poate genera scenarii utile → planificare; sau scenarii catastrofice → panică. Controlul emoțional : poate regla → adaptare; sau poate suprima excesiv → reacții explozive. Autocritica : m...