PSIHOTERAPIE SI DEZVOLTARE PERSONALA

By Catalin Lazar

Fiecare persoana isi construieste si asambleaza activ realitatea, o lume de reprezentari si semnificatii pe care o locuieste si o considera reala si de la sine evidenta.

Devenim complet absorbiti in propria noastra constructie a realitatii din cauza ca nu suntem constienti de rolul nostru de constructor-autor al acestei realitati.

In plan uman nu exista nicio versiune obiectiv corecta a realitatii, nicio singura semnificatie adevarata a evenimentelor, catre care un terapeut trebuie cu necesitate sa orienteze terapia.

Exista un numar nelimitat de cai viabile prin care viziunea despre realitate se poate schimba astfel încat sa fie inlaturata o problema prezenta. Diferenta dintre starile de bine sau de rau, fericire sau nefericire este data de diferenta dintre constructiile de semnificatii prin care indivizii se raportează la circumstante.

Prin orientarea catre un mod alternativ de a vedea realitatea, care nu include producerea simptomului, se poate obtine o schimbare profunda. Aceasta presupune constientizarea faptului ca "eu sunt cel ce creez experienta ce credeam ca mi se întampla mie, eu fiind cel ce o pot transforma".

La baza unei probleme care reapare deranjant in viata unei persoane, cu sau fara constientizarea acestei situatii sau in pofida oricarui efort de vointa, exista o dimensiune, un adevar emotional din perspectiva caruia un simptom este mai important sa existe decat sa nu existe.

Constientizarea acestei dimensiuni ofera sens dinamicii interioare si deschide calea catre noi alternative viabile de a vedea lumea si propria persoana...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Atacurile de panică și iluzia soluției rapide

scris de Psih. Dr. Catalin Lazar Atacurile de panică sunt printre cele mai intense și tulburătoare forme de anxietate. Ele pot apărea brusc, fără un motiv aparent, și dau impresia că ceva grav urmează să se întâmple — o pierdere a controlului, o prăbușire fizică sau chiar moartea iminentă. În fața acestor trăiri copleșitoare, este firesc ca prima reacție să fie aceea de a căuta o soluție rapidă, o modalitate de a scăpa cât mai repede de suferință. Formulări precum „Ce să iau ca să scap de atacurile de panică?” sau „Cum să scap de atacurile de panică?” exprimă așteptări firești, dar adesea nerealiste. Pe de o parte, ele reflectă dorința de a se elibera ca prin minune de o suferință în a cărei declanșare și menținere persoana are, de multe ori, un rol activ într-un mod care probabil îi scapă din vedere. Pe de altă parte, depășirea reală a atacurilor de panică presupune descoperirea și înțelegerea proceselor de gândire implicate în apariția lor, în vederea unei mai bune autor...

Citiți mai multe

Imaginatia este reala. Realitatea este imaginata.

scris de Catalin Lazar, psihoterapeut La prima vedere aceasta afirmatie pare oarecum absurda, dar in acelasi timp surprinde un adevar de o importanta deosebita in psihote rapie, fapt remarcat si de C.G. Jung atunci cand a afirmat ca prima realitate cu care ne intalnim este propria noastra minte sau de Alfred Korzybski prin celebra afirmatie "Harta nu este teritoriul". Felul in care percepem si interpretam realitatea este influentat de propriile noastre vederi, interpretari, asteptari, experiente anterioare, uneori chiar traumatice. Anumite situatii sau afirmatii ale persoanelor cu care interactionam, pot fi, in consecinta, banale sau generatoare de emotii intense. Aceeasi situatie particulara nu are aceeasi semnificatie sau o importanta egala, de la un om la altul. Mai mult, ne asteptam ca ceilalti sa simta, sa inteleaga sau sa vada lucrurile la fel ca noi si nu este deloc neaparat sa fie asa, ceea ce conduce de multe ori la acumularea de frustrari interioa...

Citiți mai multe

De ce vorbim despre autoreglare în psihoterapie?

scris de Psih. Dr. Catalin Lazar Conceptul de autoreglare (self-regulation) este esențial în psihologie. Autoreglarea este un pilon central care ne menține echilibrul emoțional și comportamental. Se referă la ansamblul de procese prin care o persoană își monitorizează, controlează și ajustează gândurile, emoțiile și comportamentele pentru a atinge obiective, pentru a menține echilibrul intern și pentru a se adapta la context. Totuși, componenta psihologică joacă un rol decisiv atât în autoreglare, cât și în autodereglare: mecanismele care ar trebui să mențină coerența pot, printr-o simplă inversare de vector, să genereze cu aceeași eficiență dezechilibru și psihopatologie. Exemple: Atenția : poate focaliza pe soluții → autoreglare; sau pe amenințări → anxietate, ruminare. Imaginația : poate genera scenarii utile → planificare; sau scenarii catastrofice → panică. Controlul emoțional : poate regla → adaptare; sau poate suprima excesiv → reacții explozive. Autocritica : m...

Citiți mai multe